Controlul umidității și aburul tehnologic

În fabricile de celuloză, soluțiile relevante pentru Texco sunt legate de controlul excesului de umiditate în zonele cu sarcini mari de vapori și de producerea aburului tehnologic pentru procesele care îl utilizează. Dimensionarea pornește de la temperatura de lucru, sarcina de umiditate, debitul de aer și necesarul de abur. Dacă fabrica dispune de o sursă de căldură reziduală, poate fi analizată și valorificarea acesteia pentru producerea aburului.

Zonele situate în apropierea mașinii de hârtie și a proceselor umede, precum cretarea, pot funcționa la umiditate ridicată și generează condens pe elemente metalice, tâmplărie și structuri de tavan. Controlul condensului în aceste zone presupune corelarea ventilației, evacuării vaporilor și, acolo unde sarcina de umiditate o cere, a dezumidificării. Astfel poate fi redus riscul de coroziune și degradare a finisajelor.

În fabricile în care există căldură reziduală disponibilă din alte procese, poate fi analizată utilizarea acesteia pentru producerea aburului tehnologic. Fezabilitatea depinde de temperatura, debitul și disponibilitatea sursei de căldură, precum și de necesarul de abur al fabricii. Separat, dimensionarea generatorului după sarcina reală și profilul de consum influențează consumul de combustibil și costurile de exploatare.

Temperatura influențează schimbul de umiditate dintre hârtie și aer și trebuie analizată împreună cu umiditatea relativă. Menținerea unor condiții stabile în depozitare și producție contribuie la păstrarea proprietăților dimensionale ale materialului.

Rolele de hârtie și carton depozitate în condiții de umiditate instabilă pot suferi deformări și ondulări ale materialului. În multe aplicații din industria hârtiei și cartonului, un nivel de aproximativ 45–55% UR ajută la limitarea variațiilor dimensionale și a problemelor cauzate de aerul prea uscat. Valoarea țintă exactă se stabilește în funcție de gramaj, compoziția fibroasă și cerințele proceselor următoare din flux.

În fabricarea cartonului ondulat, aburul este utilizat pentru încălzirea și condiționarea hârtiei, facilitând formarea ondulației și procesul de lipire. Necesarul se calculează în kg de abur pe oră, pornind de la consumul echipamentelor conectate, presiunea cerută de proces, gradul de utilizare simultană și vârfurile de sarcină din liniile de conversie.

În operațiile unde aburul intră în contact direct cu hârtia sau cartonul, calitatea și gradul de uscăciune al aburului trebuie corelate cu cerințele procesului. Condensul sau impuritățile transportate de abur pot afecta materialul și procesul, în funcție de aplicație. Sursa de abur trebuie dimensionată și întreținută în funcție de cerințele acestor operații.

Hârtia se dilată și se contractă odată cu variația conținutului de umiditate. La tiparul în policromie, aceste variații produc probleme de registru între culori. La ambalajele din carton ondulat, aceleași variații pot afecta planeitatea și curbarea foii, precum și precizia la fălțuire. Menținerea unei umidități constante în hala de tipar și conversie reduce rebuturile din aceste cauze.

Viteza mare de derulare a benzii de hârtie generează sarcini electrostatice, mai ales la umiditate scăzută. Sarcinile acumulate pot favoriza lipirea colilor între ele, atragerea prafului pe suprafață, alimentarea incorectă a materialului și opririle utilajelor. Umiditatea controlată completează măsurile de împământare și ionizare existente în instalație.